Gabriela Cojocaru despre puterea procesului de învățare

Gabriela CojocaruSpune-mi, te rog, 3 lucruri despre tine pe care nu le găsim pe LinkedIn.

Ce nu găsiți pe LinkedIn este că, atunci când eram mică, voiam să mă fac învățătoare.

În decursul carierei mele am avut multe job-uri din arii diferite: vânzări, achiziții, recepție, organizator evenimente corporate, payroll, compensații și beneficii, HRBP. Am încercat de toate și, deși toate aceste joburi m-au învățat și dezvoltat mult, simțeam că ceva nu se așază bine. Ce nu se vede este tot tumultul și toate căutările din spate.

Abia după școala de coaching din 2019, viața mea s-a schimbat radical. Și cum sincronicitățile astea lucrează în favoarea ta când ești pe drumul cel bun, din ianuarie 2022 sunt Agile Learning & Facilitation Arhitect la Sameday.  Și uite așa mi-am împlinit visul din copilărie, nu în modul trandițional de învățătoare, dar ca și ghid în călătoriile de dezvoltare ale celorlalți.

Pe lângă asta, în timpul liber sunt divorce coach și facilitez grupuri de suport pentru femei, învăț tango argentinian și sunt mama a două fete minunate de 17 și 15 ani și o pisică. ????

Pentru cei care nu sunt foarte familiarizați cu Agile Learning, dar vor să descopere mai multe despre acest subiect, cum l-ai defini în termeni ușor de înțeles? Și mergând mai departe pe acest fir, ce resurse ai recomanda unei persoane care vrea să învețe sau să se specializeze în Agile Learning?

Agile Learning este despre co-creare. Nu dețin adevărul absolut despre ce pași trebuie să faci tu că să ajungi într-un anumit punct al carierei tale, ci este despre a găși împreună soluția, pasul, forma cea mai potrivită pentru ține să te dezvolți.

Agile Learning este liantul dintre nevoia de dezvoltare și programele care răspund cel mai bine acelei nevoi. Ce este important acum în dezvoltarea ta? Care sunt punctele tale forte? Și de acolo le luăm pas cu pas. Împreună cu colegii mei și cu furnizorii de training construim programe care pot fi ușor de aplicat din a doua zi.

Ne dorim să le oferim colegilor noștri călătoria de care au nevoie în ritmul pe care îl pot susține și integra. Este foarte important când vorbim de adăugarea de skilluri și de compentente noi să mergi pe “materialul clientului”, ca să zic așa. Unde este acum față de ceea ce își dorește? Care ar fi pașii concreți pe care i-ar putea face, ținând cont și de task-urile zilnice, de forma de învățare pe care o are? Ne uităm foarte atent ca acel curs să răspundă nevoii, conținutul să fie axat mult pe contextul curent și mai puțin pe toată teoria din spate.

Ca și resurse, aș recomanda cursuri de facilitare, train the trainers, research despre ce programe de training există, ce feedback-uri au. Recomand și cărți precum The Art of Powerful Questions: Catalyzing Insight, Innovation, and Action de David Isaacs Eric E. Vogt, Juanita Brown sau Theory U: Leading from the Future as It Emerges de C. Otto Scharmer.

Care este cel mai important sfat pe care l-ai oferi cititorilor noștri în legătură cu procesul de învățare?

Aș spune să fie curioși și deschiși către a învăța lucruri noi. Când ne gândim la învățare avem această imagine despre școală și cursuri pe care le facem ca să avem un “serviciu bun”. Sau considerăm că după o anumită vârstă, gata – nu mai avem ce învăța.

Am uitat să învățăm de plăcere. Să învățăm pentru că pur și simplu ne place acel ceva: că e o limba străină sau să sari cu parapanta sau cum să construieșți dulapuri. Vezi ce ti-ar plăcea să înveți, ce rezonează cu tine, ce te inspiră. Lasă-te să fii începător în ceva nou și pe urmă testează, experiementează, perfecționează-te.

Învățăm și atunci când ascultăm un podcast, când citim un articol, când discutăm cu colegii despre diverse proiecte, când ieșim cu prietenii și împărtășim experiențe. Învățarea este peste tot, trebuie doar să fim curioși și deschiși să o accesăm.

Hai să ne amintim să învățăm pentru că ne place sau ne pasionează ceva și să facem din asta obiceiul nostru zilnic. ????

Bazat pe experiența ta extinsă în zona de compensații pentru angajați, care consideri că sunt acele beneficii care au cea mai mare “priză” și pe care ar trebui să se pună mai mult accent?

Am spus de foarte multe ori despre nevoie. Este important să înțelegem că suntem diferiți și că avem nevoi/dorințe diferite. De aceea beneficiile cu cea mai mare “priză” sunt beneficiile flexibile. Pentru că pot fi personalizate în funcție de contextul ficăruia. Beneficiile flexibile oferă posibilitatea ca oamenii să își aleagă ce avantaje doresc/au nevoie în funcție de contextul lor. Da, platformele de beneficii flexibile au plusuri și miunusuri, dar ele răspund necesităților/dorințelor din acel moment al vieții lor.

Poți să ne împărtășești viziunea ta despre cum va evolua lumea HR-ului în următorii ani luând în calcul și ultimii 2 ani de pandemie?

HR-ul ține echilibrul dintre potențialul uman și strategia companiei, prin recrutare, programe de dezvoltare, de wellbeing, de employer branding etc. Pentru că nu aduc efectiv banii la masă, din acest considerent nu a fost văzută ca funcție strategică, ci mai degrabă suport – percepție eronată din punctul meu de vedere.

Well… pandemia a schimbat puțin această percepție. Executivii/managerii s-au întors către HR să întrebe “Ce facem?”. Iar HR-ul a demonstrat rolul strategic și de consultant într-o situație extremă. A contribuit la îndeplinirea obiectivelor stategice ale companiilor, participând activ prin crearea de programe de colaborare, de conectare, de dezvoltare, de wellbeing și multe altele – toate acestea în cele mai extreme situații. A găsit soluții și a făcut un switch destul de rapid, pentru ca lucrul de acasă să nu fie un demotivator sau neproductiv.

Observ acum manageri/executives care vin către HR mult mai deschiși, mai curioși să întrebe/discute despre oamenii pe care îi au în subordine: despre dezvoltarea lor, despre leadership, programe de wellbeing sau despre crearea încrederii în echipe.

Echipa de HR știe cum evoluează angajații, unde este încă nevoie de dezvoltare, modul în care evoluează piața muncii și lumea în care trăim. Instrumentele digitale specifice resurselor umane fac posibilă accesarea acestor informații în orice moment. Noul mod de lucru are nevoie de schimbare și susține schimbarea în acelasi timp, iar evoluția HR-ului o vad mult în zona de consultanță, de partener strategic care contribuie (nu sprijină) la îndeplinirea obiectivelor stategice ale companiilor. Iar aici e nevoie ca și HR-ul să facă un switch de poziționare – să învețe mai bine să se poziționeze ca un partener strategic, să iasă din paradigma poziției de suport.

Ce te-a îndemnat să explorezi zona de coaching și cum simți că te ajută la nivel profesional și personal?

Întotdeauna am avut o înclinație în a îi ascultă pe cei din jurul meu și mereu am avut oameni care au venit să îmi împărtășească diverse provocări pe care le trăiau. Așa că trecerea către coaching a venit oarecum natural, să adaug și cunoștiințele necesare peste ceea ce făceam deja la nivel intuitiv. Doar că mi-a luat ceva ani până mi-am dat seama că acesta e drumul meu. ????

În mai 2019, când o prietenă m-a întrebat ”Auzi, dar tu de ce te chinui?” a fost un moment de turnură pentru mine. Ea a verbalizat ce simțeam și eu. Au urmat 2 săptămâni unde, pe 5 foi A3, am stat să îmi răspund la întrebările: Ce îmi place să fac? La ce sunt bună? Ce am învățat din ce am greșit? Cum arătă job-ul bun pentru mine?

După aceste două săptămâni m-am dus înapoi la prietena mea și îi arăt ce am făcut și aveam cu mine și două formulare de înscriere: unul era la școala de coaching Mind Learners și unul la Formare Jungian. După câteva întrebări adresate de ea, i-am arătat cele două formulare. Ea s-a uitat la mine, s-a lasat pe spate în scaun și mi-a spus: ”Du-te încolo! Tu știi deja ce vrei să faci!” Și așa era, știam! M-am înscris în aceea vară la școala de coaching Mind Learners, unde am absolvit în decembrie 2019. Iar de aici restul e istorie, cum se spune.

Cred că cel mai mult m-a ajutat să co-creez și aplic acest principiu personal și profesional. Și ce chestii faine ies atunci când le facem împreună și nu vin eu cu “soluția salvatoare”. ????

M-a ajutat să nu mai judec (da, cu toții facem asta) sau să dau înainte cu sfaturile, în schimb să fiu prezentă, să rămân curioasă, să ascult activ și să țin spațiul celor cu care vorbesc fie că este ceva de business, o sesiune de coaching, sau o discuție cu fetele mele. Și toate acestea sunt niște daruri foarte prețioase, este multă nevoie de a fi auziți și văzuți.

Care a fost cea mai faină experiență traită din postura de coach? Dacă poți să ne spui, desigur.

Cele mai faine experiențe trăite în sesiunile de coaching cu clienții mei sunt acele momente în care clientul ajunge la o conștientizare și simt și eu acele “goosebumps” (sau cum spune o prietenă comună “truthbumps”) pe care le simte și clientul meu. Când văd cum se așază puzzle-ul (acel awareness) în procesul pe care îl are.

Unul dintre aceste momente faine, care mi-a rămas așa în suflet, cel puțin până acum, a fost când unul din clienții mei mi-a spus la prima întâlnire de cunoaștere ”No disrespect față de tine și nu te supără, coaching-ul este o prostie, terapia este de fapt ceva bun”.  Well, după mai multe ședințe de coaching mi-a scris ”Ce școală de coaching îmi recomanzi?”  Iar acum este coach certificat. ???? Deși obiectivele pe care am lucrat au fost cu totul altele, m-a bucurat tare că am putut să îi fiu alături în procesul lui de dezvoltare.

Poți să ne recomanzi câteva cărți/podcasturi care ți-au schimbat sau modelat perspectivele despre viață?

Sunt multe resurse faine, dar pentru mine cele mai de impact au fost cărțile Curajul de a fi vulnerabil a lui Brene Brown și Omul în căutarea sensului vieții de Vicktor Frankl.

 

Dacă ți-a placut articolul și vrei să o cunoști mai bine pe Gabriela, o poți contacta pe profilul ei de LinkedIn.

Ca un gând de final, dacă vrei să faci parte din comunitatea Starfish, unde trimit lună de lună un newsletter cu resurse faine pentru oameni ocupați, dar deschiși la minte, dă un join aici

keyboard_arrow_up